Scrisoare către Răzvan Burleanu, președintele FRF

Dragă Răzvan Burleanu,

voiam de foarte mult timp să vorbim și să îți spun câteva lucruri pe care le-am înțeles eu din mandatul tău de până acum. Spre deosebire de tine, nu o să încep acum să spun multe lucruri degeaba, ci o să trec direct la subiect. Apropo, cred că ar trebui să încerci să faci și tu asta din când în când, pentru a nu mai plictisi audiența cu aceleași platitudini și răspunsuri egale cu zero la întrebări care nu au legătură cu centrul ăla de excelență de la Tg. Mureș sau fosta conducerea, rea de tot.

Îți spun că te cred un om influent și sunt convinsă că ai avut legătură cu verdictul din Dosarul Transferurilor. Nu mai cred de mult timp în coincidențe, iar Popescu te distrugea la alegeri dacă nu ajungea la închisoare cu 24 de ore înainte de ele. Ai fost în politică, te știe Băsescu, îl știi și tu pe el și ai răsărit ca o florică ulterior.
Ai reușit performanța de a fi cel mai plictisitor om de 31 de ani din întreaga lume. Culmea, ai depus și eforturi să ajungi la un astfel de nivel. Pregătiri, tactici. Înțeleg faptul că, la început, roșeai în obrăjori dacă un reporter te întreba ceva ce nu se încadra în categoria tu ești bun, ceilalți răi”. Nu mai e cazul acum. Mi se face somn imediat ce începi să vorbești și să zâmbești fals în fața camerelor televiziunilor. Iohannis devine mic copil pe lângă tine în astfel de cazuri.

Toată redacția Gazetei Sporturilor a venit pe lângă tine. Toți unul și unul, au semnat contracte care le asigură un trai mai mult decât decent pentru cel puțin un mandat. Or fi fost ei niște experți în comunicare și nu i-a descoperit nimeni până la tine, sunt convinsă. Gabriel Berceanu, între două poezii fără sens, sigur se pricepea la a fi specialist pe comunicare. Cătălin Popescu, atunci când făcea interviuri pe fotbal intern, pentru ziar, sigur se interesa să afle care este algoritmul pe Facebook și cum s-a modificat el. Mark Zuckerberg era idolul lui, acolo, lângă Gigi Becali.
Sunt doar câțiva prieteni pe care îi ai și care și-au frecat mâinile de bucurie că ai păcălit niște oameni să te aleagă. Vișan tot nu se uită la fotbal, nu e așa? Și dacă se uită, așa e că tot nu înțelege ce se întâmplă acolo, pe teren?

Ți-ai oferit o primă nesimțită de calificare la Campionatul European din Franța, asta deși te băteai cu pumnul în piept că tu nu ești Mircea Sandu. În locul tău, băgam capul în pământ. Nu ai plătit medicul naționalei, dar ai avut grijă să te feliciți cu bani pentru că am bătut Insulele Feroe și ne-am calificat la un turneu final unde ne-a bătut Albania și mai bine nu ne prezentam. Dar presupun că toată rușinea asta trece atunci când te duci în vacanțe scumpe sau vezi lumea în calitate de președinte al FRF, deci profiți de cantonamentele naționalei să mai vezi o țară, două.

În Elveția, te-ai pus pe bicicletă, să facă ProTV-ul din tine o știre. Știi tu, din alea de care fac ei, cu aruncat de pe clădiri, cu tatuaje. Pedalai fericit. Asta în timp ce despre Bodescu se vorbea că ar avea datorii la cămătari. Bodescu, mâna ta dreaptă. Oricum, cred că din prima de calificare pe care a primit-o și el pe merit, a reușit să plătească și dobânda pentru cămătari.

Îl dai afară pe Justin Ștefan din Comitetul Executiv, știind că Iorgulescu e un pic senil și nu se descurcă fără el. Ai transformat ședințele în momente în care tot ce spui îți este acceptat, pentru că îi ai la mână pe cei care formează majoritatea. Nu prea înțeleg eu ce treabă au cei de la fotbal feminin cu Liga 1, dar ce mai contează atunci când ridică mânuța servil și decid că e în regulă să-i obligi pe cei din campionatul intern să folosească un jucător de 21 de ani pe tot parcursul unui meci?
Sunt convinsă că, la finalul fiecărei ședințe de Comitet Executiv, ești aplaudat mai ceva decât dictatorul pe care nu l-am prins în viață, din fericire. Și că le expui și lor cifre, le spui și lor discursuri pline de nimic.

Mi-ai făcut să-mi fie dor de Mircea Sandu. Iar asta spune multe despre tine. În câțiva ani, nu o să-și mai amintească nimeni de tine. Iar toți cei de la Gazeta Sporturilor ar face bine să se pună bine pe lângă Tolontan. Vor avea nevoie de locuri de muncă și vor trebui să se mulțumească cu mai puțin la salariu decât au acum. Nu se întâmplă în fiecare an să te angajeze un amic și să vă prefaceți toți că știți ce faceți.

A, Răzvan, mai am o rugăminte la tine: se poate ca, până la finalul mandatului tău, Comisia de Integritate a ta să facă ceva consistent, să descopere singurică niște blaturi, să își justifice banii mulți pe care îi primește? E un vis de-al meu ăsta. Știu, uneori mă mai ia valul și pe mine.
Peste 10 ani, mi te și imaginez plimbându-te pe o bicicletă prin fața casei, sperând să-și facă apariția cineva de la ProTV și să te întrebe care-i secretul tinereții tale.
Iar tu, Răzvan, să le spui cum totul se datorează carierei de fotbalist pe care ai avut-o până la 19 ani, da?

Cu drag,
S

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s